Mirajul GNU/Linux
Linux, aici și acum. Fiecare dintre noi intrăm în contact cu un lucru nou la un moment dat. Și, de obicei, prima impresie pe care ne-o crează acel lucru ne determină să-l păstrăm sau să renunțăm la el. La fel s-a întâmplat și cu Linux-ul. Deși era încă departe de perfecțiune, anumite aspecte, printre care și lipsa costurilor, ne-au convins, încă din primele momente de utilizare, că un astfel de sisteme de operare merită toată încrederea și aprecierea noastră. Apoi, aflând mai multe detalii despre principiile soft-ului liber, bazate pe colaborarea și contribuția voluntară a utilizatorilor, am început să îndrăgim această idee și să încercăm a o face mai cunoscută, vorbind despre numeroasele sale avantaje.
Din cauza frustrărilor
Personal, am luat contact cu Linux-ul prin anul 2008. Căutam online alte sisteme de operare în afară de Windows și am dat peste… Ubuntu. Cele câteva screenshot-uri pe care le-am văzut mi-au creat o impresie plăcută. Încă nu știam atunci mai nimic despre Linux. De la unii cunoscuți auzisem că Linux-ul este urât, greu de utilizat, că trebuie să știi comenzi și mai bine nu te complici. Nici despre Ubuntu nu știam că e Linux. Practic, nu dădusem suficientă atenție acestui aspect atunci când căutam o alternativă la Windows. Între noi fie vorba, Windows-ul începuse să devină o sursă de frustrări.
Fără să știu
Nu știam atunci ce este aceea o distribuție GNU/Linux, că asemeni lui Ubuntu, există zeci, chiar sute de sisteme de operare care au la bază kernelul Linux și care se numesc distribuții. S-a întâmplat să descopăr Ubuntu deoarece în acea perioadă popularitatea sa începuse deja să crească, aflându-se deja în al patrulea an de la apariție și începuse deja să devină cunoscut ca alternativă gratuită la Windows.
Primele încercări
Am instalat atunci Ubuntu în Windows și îmi apărea în Control Panel drept ca un program instalat acolo, pe care îl puteam dezinstala asemeni oricărui alt program de Windows. Abia peste aproape un an, timp în care am mai acumulat ceva experiență, ajutat de un prieten, am instalat Ubuntu așa cum se cuvine. Am folosit partiții root, home și swap. Am mai păstrat bineînțeles și Windows-ul o perioadă. Încă nu mă simțeam foarte sigur pe mine utilizând un sistem de operare cu o interfață grafică diferită. Într-adevăr aceasta era foarte intuitivă, dar diferită totuși de cea cu care mă obișnuise Microsoft. Am fost fascinat de acele efecte grafice spectaculoase care puteau fi setate din Compiz Config, pe Ubuntu.
Între timp, lucrurile s-au cam inversat. La un moment dat am fost nevoit să mă obișnuiesc și cu trecerea Ubuntu de la GNOME2 la Unity. Să ne amintim, trecerea a revoltat pe mulți. În prezent, mai multă încredere am în ceea ce fac pe GNU/Linux. Atunci când trebuie să folosesc un computer cu Windows, pot spune că îmi dă aceeași senzație ca o mașină care merge cu frâna trasă. Parcă, oricât de puternic ar fi respectivul computer, sistemul de operare îl limitează.
Deci?
Tu cum ai descoperit Linux-ul?
