Special – AcademiX GNU/Linux, cu omul din spatele proiectului

0
Academix GNU/Linux pentruprieteni.com

Echipa pentruprieteni.com a realizat un interviu absolut fascinant cu Luță Dumitru, inițiatorul și dezvoltatorul distribuției GNU/Linux AcademiX, fostul EDU*RO. Vă invităm să citiți interviul cu mare atenție și să distribuiți materialul pentru a face cât mai cunoscută această distribuție care se adresează sistemului educațional din România și nu numai. De asemenea, nu ezitați să descărcați (click aici), testați și folosiți AcademiX. Mulțumim.

Cine este Luță Dumitru?

Un om simplu, sedus de informatică și parașutism. Această pasiune a continuat alături de o alta, transformată în meserie în timp. Datorită unor probleme medicale, a trebuit să renunț la prima meserie și, bineînțeles, am început studiul informaticii.

Cine face parte din echipa de dezvoltatori ai AcademiX?

Din echipa mai fac parte profesorul de Matematică-Informatică Cristi Rusu, traducător și tester, dânsul a reușit sa instaleze și să testeze distribuția în laboratorul de informatică de la liceul la care își desfășoară activitatea.

Fără Cristi Rusu nu cred ca aș fi terminat proiectul, mai ales că toate cunoștințele mele despre învățământul românesc sunt destul de reduse. Nopti întregi am căutat împreună diverse soluții pe la 1-2 noaptea.

Domnul Mihai-Stanislav Jalobeanu, doctor în Matematică, profesor de Informatică, cercetător și informatician, este coordonatorul proiectului. Fără îndemnurile și critica dumnealui, proiectul nu cred că ar fi avansat.

Cum s-a născut ideea unei distribuții GNU/Linux pentru educație?

Ideea s-a născut în urma unor discuții cu programatori spanioli și italieni care sustineau că nu sunt capabil sa creez o distribuție pentru educație având la bază Linux. Discuțiile acelea au coincis cu scandalul Microsoft. Din acel moment am început sa studiez în timpul liber toate distribuțiile Linux pentru educație, să notez plusurile și minusurile fiecăreia în parte, la fel am căutat pe paginile marilor universități vestice și, spre surprinderea mea, am găsit destul de multe laboratoare virtuale și soft pe care majoritatea distribuțiilor consacrate îl ignoră. Un exemplu elocvent în acest sens este laboratorul virtual PhET care conține o mulțime de simulări în materie de biologie, fizică, matematică. Primul beta al distribuției a apărut anul trecut în ianuarie și avea undeva la 4 Gb de soft educațional înghesuit. Primele reacții au fost de genul „prea multe aplicații”, deși învățământul românesc în acel moment dispunea de un singur laborator virtual de la Siveco… Odată cu lansarea primului beta am început să construiesc echipa.

Cui se adresează AcademiX?

AcademiX se adreseaza în special elevilor, studenților și profesorilor. Cu modificări minime, poate fi un prieten de nădejde pentru orice persoană.

Ce recomandă AcademiX?

Atu-urile AcademiX provin din faptul ca poate fi ușor configurat pentru majoritatea materiilor din învățământul românesc cu câteva clickuri doar. Utilizatorul poate alege ceea ce dorește din cele + 100 de aplicații open source pentru educație. Ce se vede în acele video este cât se poate de real, cineva chiar îmi spunea ca nu se poate instala mai ușor de atât, de exemplu. Installer-ul responsabil pentru acest lucru este scris de mine în Python și Shell Script.

Un alt atu neglijat de marea majoritate a distribuțiilor este consumul redus de resurse, datorat în special adoptării Mate (bineînțeles că se poate instala foarte ușor și Gnome 3, Xfce, LXDE, chiar am în vedere acest lucru la următorul beta). Un consum redus de resurse se obține și prin eliminarea serviciilor care nu sunt necesare.

Ce avantaje ar aduce AcademiX dacă ar fi folosit în școlile din România?

În momentul când AcademiX ar fi folosit în școlile din România, ar aduce avantaje considerabile din care voi enumera câteva:

– banii cheltuiți pentru licențe ar putea fi folosiți pentru cumpărarea de hardware modern, mărirea salariilor profesorilor, renovarea școlilor. Și nu sunt bani puțini, din unele surse, apar undeva la 30 milioane € eșalonați pe 3-4 ani. Încerc sa îmi imaginez cam câte se pot face pentru învățământ cu acești bani irosiți.

– Ministerul Educatiei poate organiza cu ajutorul profesorilor universitari cursuri de scurtă durată de Linux cu profesorii de informatică de la licee sau școli, precum și cu informaticienii plătiți de același minister. Automat se face economie la bani, deoarece acești specialiști pot interveni foarte ușor atunci când apar probleme. Nu este nevoie să implicăm firme specializate pentru mentenanță. Asta înseamnă economie. Nu trebuie neapărat să susțin eu cursul de instalare, acest lucru îl poate face orice profesor de informatică. Resurse sunt peste tot, doar trebuie căutate și centralizate, în acest moment avem o explozie de informație în privința Linuxului, cu mult peste ce oferă alte sisteme de operare.

– laboratoarele virtuale prezente în distribuție sunt cu mult peste ceea ce oferă pe bani grei firme de software care au „abonament” la buzunarul peticit al statului.

Cum a fost primită distribuția AcademiX în țara noastră?

Cu neîncredere la început, pe parcurs oamenii și-au dat seama că avem nevoie de o schimbare în învățământul românesc, tineri care înțeleg că soarta învățământului stă în mâinile lor, mulți au propuneri și vor să ajute.

Care au fost problemele cu care te-ai confruntat în conceperea și realizarea AcademiX?

La început nu știam prea multe despre învățământul românesc, dar, în timp, cu ajutorul Internetului, am început sa îmi dau seama, comparând ce vedeam în materie de soft la universitățile vestice și ce spuneau diverși profesori români pe diverse canale. Încetul cu încetul, am reușit să îmi fac o bază de date, referitor la aplicații utilizate pentru educație în lume.

O alta problemă a fost testarea, lipsa de hardware, nu erau de ajuns cele 4 calculatoare din biroul meu. Instalările la prieteni au fost pentru mine mană cerească deoarece aveam ocazia să testez pe diverse configurații.

De ce a fost ales Debian drept baza noului sistem? Dar Mate?

De la început am dorit sa lucrez pe Debian, având în vedere problemele cu care se confruntă alte distribuții, având în vedere numărul mare de drivere. Dacă aș fi avut la dispoziție toate driverele existente pentru Linux, aș fi lucrat distribuția pe Free BSD. De multe ori am fost întrebat de ce Debian și nu Ubuntu. Pentru că Ubuntu a provocat destule dezastre, atât la nivel de utilizator simplu cât și în unele firme. Pentru că majoritatea distribuțiilor Ubuntu sunt testate doar 6 luni până să devină stabile, în timp ce Debian este testat aproximativ 4 ani până devine o distribuție stabilă. De altfel, marile distribuții Linux folosesc aceeași rețetă. Am ales Mate pentru simplitate și consumul redus de resurse.

Ce planuri de viitor sunt pentru AcademiX?

Cât mai multe aplicații pentru educație, astfel încât și profesorul și elevul sa aibă de unde alege (deja testez aproximativ încă 30 de aplicații pentru educatie), un modul care va conține jocuri pentru diverse vârste, atât din cele scrise special pentru Linux cât și altele care nu sunt prezente pe distribuțiile Linux. Testarea în condiții reale a diverselor configurații, ar fi ceva de vis să am acces la un laborator de informatică în care să pot testa.

Crezi că va fi folosit AcademiX în sistemul românesc de învățământ?

Sincer, nu știu. Tot ce am făcut până în prezent a fost pentru binele tuturor, sunt mulțumit chiar dacă un singur elev apreciază eforturile mele. Dacă statul român va dori să utilizeze această distribuție, voi fi mulțumit. Nu pot impune eu cu forța. Noi tot timpul ne întrebăm „ce face statul român pentru noi”, și uite așa trăim de vreo 40 de ani în criză continuă. Dacă schimbăm în „ce facem noi pentru statul roman”, poate mai avem șanse să renaștem ca popor.

De ce Linux-ul nu este preferat în sistemul nostru de învâțământ?

Pentru că există idei preconcepute despre Linux, foarte puțini stăpânesc consola și automat nu se simt bine când trebuie să scrie comenzi în consolă. În acest moment, Linuxul este capabil să depășească Windowsul din multe puncte de vedere, chiar și la punctul forte al Windowsului, respectiv interfața grafică. Nu mai vorbesc de capitolul securitate. A apus de mult vremea când Linuxul însemna doar consola și interfața grafică minimalistă.

Pentru ca este open source, și asta înseamnă cheltuieli minime pentru educație, când sunt cheltuieli mari, automat se poate fura în fel și chip. Vedeți scandalul Microsoft.

Care crezi că sunt problemele cu care se confruntă GNU/Linux în prezent?

Una din probleme este și va fi licența sub care funcționează un program. Este imoral ca unii să vândă aplicații open source dezvoltate de mii de programatori pentru a fi utilizate de toată lumea. Mi se pare imoral să pun câteva virgule la unul din programele pe care le testez, să-i schimb numele și să-l vând. Sunt câteva firme în Romania care fac asta, iar pe plan internațional sunt unele destul de mari. În timp, GNU/Linux și-a creat programe proprii, mi se pare imoral să ai la dispoziție mii de programatori și sa utilizezi în sistemul de operare un editor de text din 1990. Și sa vii sa ceri editor de text tocmai la comunitatea GNU/Linux, în conditiile în care tu, ca firmă, ai câștigat undeva la 100 miliarde de $ din vânzarea unui sistem de operare.

Care sunt distribuțiile GNU/Linux pe care le recomanzi?

Suse Linux, Slackware, Knoppix și, bineînțeles, Debian.

Care este opinia ta despre mișcarea Linux în România?

Nu foarte unită. Intrigi mărunte ne dezbină, fiecare își trage spuza pe turta lui.

Cum te-ar putea ajuta comunitatea în dezvoltarea proiectului AcademiX?

Să testeze. Un sistem devine matur după îndelungi testări!

Cum vezi Linux-ul peste 10 ani?

Va fi peste sistemele de operare cu bani. De multe ori, ambiția te îndeamnă să dezvolți ceva mai bun decât cel vândut pe bani!

Descarcă AcademiX GNU/Linux de aici

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here