Pe 3 noiembrie a apărut openSUSE Leap 16.1, prima actualizare din seria Leap 16. Noi folosim Leap 16.0 de ceva vreme și o spunem fără ocolișuri: e stabil ca o stâncă, rapid și tare fain de folosit. Secretul stă în bază. Leap e construit din aceleași pachete ca SUSE Linux Enterprise, sistemul pe care se bazează multe firme.
Ce se schimbă pe ecran
Dacă folosești KDE, ai motiv de bucurie: Plasma sare de la 6.4 la 6.6. Pe GNOME lucrurile rămân cum le știi, la versiunea 48, doar cu reparații. Cine vrea un desktop mai ușor are LXQt, urcat la versiunea 2.4, sau Xfce, care merge acum și pe Wayland. Primești și LibreOffice 26.2 pentru birou și GIMP 3.2 pentru poze.
Un sistem pe care nu-l mai strici din greșeală
Noutatea mare e modul imutabil, pe care îl alegi la instalare. Partea de bază a sistemului devine doar pentru citire. Fiecare actualizare își face singură o copie de siguranță, iar dacă după un update ceva nu merge, o singură comandă te duce înapoi unde erai. Aplicațiile le instalezi prin Flatpak.
De ce ai nevoie
Leap 16.1 cere un procesor dual-core de 2 GHz, 2 GB de RAM și peste 40 GB liberi pe disc. Atenție: procesorul trebuie să fie de tip x86-64-v2, deci calculatoarele foarte vechi nu mai sunt suportate. Pentru ele, openSUSE recomandă variantele Slowroll sau Tumbleweed. Dacă te joci pe Steam, trebuie să activezi suportul pe 32 de biți, care e oprit implicit.
Ce descarci
Imaginea completă are aproximativ 4,5 GB și instalează totul fără internet. Cea de rețea are circa 750 MB și descarcă doar ce alegi tu. Ai un Raspberry Pi? Există o imagine și pentru el, de sub 400 MB. Toate sunt gratuite, pe get.opensuse.org.
Seria va primi câte o versiune nouă pe an, până în 2031. Pentru noi, asta înseamnă încă cinci ani pe un sistem care pur și simplu merge.
