Linux
Nu de puține ori, cititorii pentruprieteni.com, referindu-se la diverse distribuții Linux, plasează comentarii de genul: „… încă un Ubuntu”, „… încă un KDE, slăbuț, încă o clonă”. Situația pare, oarecum, de neînțeles.
S-a ajuns la un anumit nivel
În ultimii ani, distribuțiile Linux au evoluat pe toate planurile. Cele mai multe dintre sistemele de operare cunoscute s-au automatizat, pun totul la bătaie pentru a veni în întâmpinarea utilizatorului, s-au adaptat grafic și au devenit tot mai productive.
Cu un preț
Spre regretul multora, această evoluție a venit cu un preț. Practic, multe dintre micile proiecte au dispărut, ne referim aici și la OS-uri și aplicații de casă. în prezent, pare că totul s-a cam uniformizat: aceleași medii grafice, aplicații, teme, iconițe, aceeași viziune, wallpapere etc. Sunt peste 500 de distribuții, nu știu cum se face dar multe dintre ele par doar copii mai dichisite ale bazelor. Sunt destul de rare situațiile în care o distribuție nouă te surprinde prin ceva deosebit sau diferit.
Ce păcat
În general, avem câteva familii mari pe care micile distribuții își bazează existența: Debian, Ubuntu, Arch etc. Dezvoltatorii care își bazează OS-urile pe aceste legende, poate, cei mai mulți dintre ei, nu schimbă decât iconițele, eventual wallpaperele și câteva aplicații. Nimeni nu își mai bate capul să facă mai mult. Această uniformizare este, după părerea echipei pentruprieteni.com, unul dintre cele mai mari pericole pentru Linux. Nu doar că dispare magia, dispare competiția și dorința de a inova, iar acest lucru nu trebuie permis.
P.S.
Problema se reduce, în principal la bani. Dacă, spre exemplu, numărul celor care donează pentru distribuția preferată ar crește, interesul dezvoltatorilor ar fi altul.
