La primul contact cu Linux
Printre primele, dacă nu chiar primul lucru pe care l-au aflat despre Linux, atât utilizatorii săi actuali, dar și mare parte din cei ce preferă alte sisteme de operare, ține de gratuitatea acestuia. Pentru mulți, acest aspect a reprezentat principalul punct de atracție, care i(m)-a convins să testez(e) acest sistem de operare și i-a determinat, pe lângă alte motive, aflate dincolo de partea financiară, să depășească acele prejudecăți. Conform prejudecăților, Linux-ul este dificil de utilizat, se adresează mai mult hackerilor, are probleme cu driverele. Deci, “de ce să mă complic” etc.
Ceva diferit
Apoi, pe măsură ce și-au scos din sistem mare parte din stereotipuri, au ajuns să cunoască mai bine noul univers în care au intrat și au descoperit nenumărate avantaje pe care nu erau “setați” să și le imagineze, dar au simțit și un pic din libertatea pe care Linux-ul, dar și conceptul open source o oferă. Este adevărat, la început a fost nevoie, ca în cazul oricărei schimbări, de un mic efort pentru adaptare, materializat mai mult în a rezista tentației de a reveni în locul călduț pe care aveau iluzia că îl cunosc.
Nu mă costă nimic → N-are cum să fie bun
Cam asta ar fi pe scurt povestea multor utilizatori de Linux, dar și mai pe scurt e vorba despre curiozitatea stârnită de un lucru pe care nu te costă nimic să-l încerci. Curiozitatea, pe cât de mare, pe atât de mult a fost neutralizată în cazul unora tocmai de motivul care a stârnit-o. Spre exemplu “este gratuit, mă face curios, oare să fie bun? Poate e chiar periculos, nu mă pricep, mai bine nu risc. Toți cunoscuții mei, cu Windows piratat, s-au uitat lung la mine când am deschis acest subiect… tabu”. Și multe asemenea gânduri ce se învârt în mintea unora fac ca Windows-ul să dețină în continuare cea mai mare cotă de piață. Nu negăm aici faptul că Microsoft, cu miliarde de dolari, a reușit să-și facă sistemul de operare oarecum mai user friendly sau să promoveze masiv această idee.
Nu e de vânzare, nu e văzut, nu e credibil
Când căutăm un produs, ne uităm în primul rând la marcă și la preț. De obicei, și în general, este bine să procedăm așa. Practic, ne ferim de produsele ieftine, care cu siguranță ascund defecte, și ne orientăm spre cel mai mare preț pe care ni-l permite bugetul, sperând să ne bucurăm de calitate. Exact așa se întâmplă și în domeniul produselor software, oamenii preferă se simt mai în siguranță atunci când scot bani din buzunar. Și ajung să ignore complet alternativele care costă mai puțin, doar că ele nu au un preț mai mic, ci sunt complet gratuite. Asta e o situație cu care magazinele nu ne-au obișnuit, așa că produsul care nu costă nimic este tratat ca și cum nu ar exista. Deși el există peste tot în jurul nostru, dar ne e mai greu să-i acordăm vreo valoare. Nu știm la ce să ne raportăm.
Și totuși există
Din punctul de vedere prezentat mai sus, cel al clientului, putem trage concluzia că poate Linux-ul ar fi fost mult mai popular în prezent dacă s-ar fi aplicat aceeași strategie ca în cazul Windows-ului. Deci, dacă utilizatorul ar fi fost nevoit să achiziționeze o licență (sau să-l pirateze) pentru a-l folosi, Linux-ul ar fi fost mai popular. Este mult mai greu de realizat ce muncă de Sisif se află în spatele kernelului Linux, al distribuțiilor sau al aplicațiilor open source tocmai pentru că marea majoritate a acestora sunt gratuite. Din păcate, puțini au răbdarea sau timpul necesar pentru a înțelege principiile pe baza cărora se dezvoltă aceste proiecte și cât sunt ele de complexe. Bineînțeles, munca este împărțită în cadrul comunității între numeroși pasionați care adesea lucrează voluntar. Există, de asemenea și proiecte susținute de companii sau fundații și nu intrăm aici în astfel de detalii, dar marea majoritate se finanțează din donații ale utilizatorilor.
Un fenomen inevitabil
În concluzie, este foarte dificil de imaginat un scenariu în care Linux-ul n-ar fi gratuit sau, mai precis dacă ale sale costuri ar fi suportate direct de către utilizator. Pe de o parte, poate ar deveni mai performant dacă dezvoltatorii, companii sau individuali, ar fi mai motivați, și chiar mai popular, adunându-se suficiente resurse pentru promovarea acestuia. Pe de altă parte, s-ar pierde însăși ideea care a stat la baza apariției sale. Linux a fost din start creat ca alternativă gratuită la UNIX, care nu era gratuit tocmai pentru a oferi libertate utilizatorilor, libertatea de a se implica, de a colabora, de a rezolva probleme. Ne place să credem că apariția software-ului open source și a Linux-ului au fost niște fenomene inevitabile, iar dacă în prezent, chiar dacă nu se nume Linux, acest gen de sistem de operare tot ar fi existat.
